Acolo unde nu există scuze. Există rezultate.
Și poate de asta nu pot accepta ceea ce văd de ani de zile în companiile de stat.
Nu lipsa resurselor a fost problema, ci lipsa de responsabilitate.
Prea mult timp, aceste companii au fost lăsate în afara performanței reale. Nu pentru că nu se putea altfel, ci pentru că a convenit să rămână așa.
Astăzi, lucrurile încep să se schimbe.
Ilie Bolojan a început să pună ordine acolo unde, ani la rând, s-a lucrat cu excepții, aranjamente și confort și exact asta deranjează.
Pentru că atunci când începi să pui reguli, să ceri transparență și să urmărești eficiența, se vede imediat cine a trăit din lipsa lor.
Rețelele de sinecuri devin vizibile și odată cu ele, devine clar și de unde vine rezistența.
Nu mai vorbim de reforme pe hârtie.
Vor fi decizii care ating direct obișnuințe vechi, conforturi și influențe construite în timp, iar reacțiile sunt previzibile.
Pentru mine, politica nu este despre protejarea sistemelor.
Este despre oameni.
Despre comunități.
Despre adevăr spus pe față, nu ascuns în formule elegante.
Nu ne mai permitem să mergem înainte cu jumătăți de măsură.
Întrebarea rămâne simplă:
continuăm să apărăm vechiul mod de a face lucrurile sau alegem, în sfârșit, performanța?
Răspunsul meu este clar:
România trebuie să câștige, nu sistemele ei vechi!